In seara asta, pe ultima suta de metri, am acceptat invitatia prietenilor mei Mihaela si Silviu – (profesionista care are grija, atunci cand o ascult, de chipul meu, pe sticla si la concerte si sotul ei, chitaristul formatiei Spin) de a merge la un film “gratis” la Palatul Ghica.

Desi la prima inspiratie am crezut ca am ajuns intr-un loc “bambuistico fratellinos”, dupa cativa pasi, am descoperit un loc decent, extrem de civilizat, rafinat, primitor… Cu alte cuvinte, pe langa restaurantul de lux pe care il pune admnistratorul palatului la dispozitia clientilor, in curtea interioara, gasesti cateva separeuri in aer liber, la umbra teilor, unde intr-o liniste si o decenta de neinchipuit pentru o Romanie pe care cu un articol mai jos o faceam praf, poti savura un suc rece, sau o bere, in functie de gusturi, la un pret decent. Intr-unul din aceste corturi de un design cu mult peste “de bun simt”, pe canapele in combinatia mea preferata de culori, alb negru, in atmosfera romantica a serii, poti vedea, aproape zilnic, filme proiectate pe un ecran din cele care se mai foloseau inainte la terase pentru a se viziona meciurile. Nu este un cinematograf. Dar pot sa zic ca este ceea ce visam sa gasesc in Bucurestii nostri pentru vizionarea unui film.

M-am abonat!

Era sa uit: asta seara am vizionat “Vacanta la Roma”! …

Nu pot sa-mi scot din cap imaginea fetei cu parul de foc. Am lucrat o perioada scurta de timp cu ea. O minunatie de fata.

Nu judec, nu inteleg, nu justific, nu caut raspunsuri. Numai ea stie ce a fost in sufletul ei. Noi ceilalti nu… si de ce sa fim ipocriti, nici nu ne-a pasat!

Adio draga fata, sper acolo sa te simti mai bine!

Un clip interesant. Haios.  Adevarul este ca mai devreme sau mai tarziu ajungem cu totii sa constatam cata dreptate are omuletul din prezentare!