Dimineti cu treziri intarziate,

Cu lumini secate-n ochii obositi,

Ramasite de visuri decupate,

Ne iubim, in ganduri rataciti.

Orange code/White city…. Bucuresti//… Grinties here// … Need network/ Do you copy/… I repeat DO YOU COPY?!!!/…

Intre Borsec si Bicaz. Zapada. Temperaturi nu cu mult sub minus! In casa temperaturi nu cu mult peste plus. Tabara de iarna. De creatie. Dormim in trei camere gen trenulet. Camerele nu noi. Usile larg deschise pentru a ne asigura ca tobosarul nos’ nu se criogenizeaza pana’n zori, caci camera lui aleasa pe premisa “cel mai mic sufera”, nu poseda utilaj de incalzit. Repet. Usile larg deschise. Nu conteaza de ce repet. Azi, prima zi de lucru. Inceput promitator. Finalizat una bucata piesa. Orchestratie, text in romana, varianta in engleza. Papa bun rau. S(h)otii, poante, televizor, shopping Targu Neamt, papa bun rau. Net, daca trec tir-urile si mai fac ceva curent prin imprejurimi. Daca nu veti citi nimic aici, inseamna ca nu a trecut nici un tir.

Relatare incheiata de la fata si spatele locului. Va pupam de unde nimeriti voi sageata darts in harta Romaniei! Ca doar sunteti talentati!

Semnat SPIN

Comunicare. Conexiune intercerebrala. Compatibilitate. Congruenta. Convergenta. Constructie.

O prietenie se construieste. Se simte. Miroase. A flori de primavara. A liliac. Aduce zambete dimineata. Dupa susotelile si rasetele tarzii.

Ne alegem tot in viata. Cel putin asa avem senzatia. Doar ca la un moment dat, felul nostru de a fi ne aduce in imposibilitatea de a decide. Decid altii pentru noi. Prietenii mei, ei m-au ales pe mine. Am prieteni. Sunt bogata. Am miros de liliac in nari.

Neata An!